Data: 16.07.2008
Ăncheierea politelor de RCA, ĂŽndeosebi de CASCO necesita parcurgerea cu atentie sporita a conditiilor ĂŽn care sunt perfectate, ĂŽntrucât acestea din urma difera de la companie la companie. Cu ocazia ĂŽncheierii unei astfel de polite trebuie avute ĂŽn vedere, ĂŽn principal, urmatoarele aspecte:
a) Inducerea ĂŽn eroare cauzata de denumirea contractelor de asigurare. Produsele de asigurare oferite de firmele de asigurari au, ĂŽn multe cazuri, aceeasi denumire - de exemplu, CASCO, ĂŽnsa exista diferente majore de la o companie la alta ĂŽn privinta riscurilor acoperite si a celor neacoperite.
b) Perioada pe care sunt ĂŽncheiate politele de asigurare. Ăntrucât acestea se scumpesc ĂŽn mod constant, este de preferat sa fie ĂŽncheiate pe perioade de un an.
c) Fransizele pe care le acceptam ĂŽn polita.
Potrivit art. 1 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 136 din 29 ianuarie 1995 privind asigurarile si reasigurarile În România, fransiza este partea din prejudiciu suportata de persoana pagubita, stabilita ca valoare fixa sau procent din despagubirea totala prevazuta În contractul de asigurare, cu alte cuvinte, partea din paguba pe care o suporta asiguratul si nu se despagubeste de catre societatea de asigurare. Ca o consecinta fireasca a acestei situatii, cu cât fransiza este mai mare, cu atât prima de asigurare trebuie sa fie mai mica.
Din pacate, termenul de âfransizaâ este adesea necunoscut de catre posesorii de polite, ĂŽnsa aceasta este de altfel de ĂŽnteles, având ĂŽn vedere ca asiguratorul nu explica modalitatea ĂŽn care fransiza va âoperaâ la momentul producerii evenimentului asigurat.
Ăn opinia noastra, asiguratorii si asiguratii ar trebui sa cunoasca si sa respecte dispozitiile art. 27 lit. b din Codul Consumului, potrivit caruia consumatorii, ĂŽn speta asiguratii, au dreptul de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel ĂŽncât decizia pe care o adopta ĂŽn legatura cu acestea sa corespunda cât mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati ĂŽn calitatea lor de consumatori.
Nu mai putin important de semnalat este faptul ca, Înainte de semnarea unui contract de asigurare, persoana interesata trebuie sa obtina informatii exacte cu privire la valoarea fransizei stabilite pentru pretul care este platit pentru polita achizitionata, Întrucât, desi pretul asigurarii poate parea avantajos, este foarte posibil ca fransiza sa fie dezavantajoasa.
Ăn cazul daunelor care nu depasesc nivelul fransizei, asiguratii nu vor primi nicio despagubire de la compania de asigurari, asa ca implicarea lor ĂŽntr-un accident ar produce consecinte cu atât mai nefericite. Ăn cazul daunelor mai mari, societatea plateste doar diferenta dintre suma totala estimata a prejudiciului si valoarea fransizei cu care trebuie sa contribuie asiguratul.
Asa cum este prevazut În art. 9 din Legea privind asigurarile si reasigurarile În România, contractantul asigurarii sau asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratului, beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea ori suma asigurata rezultata din contractul de asigurare.
Practic, asiguratul plateste periodic asiguratorului o suma de bani, prima de asigurare, animat de prefigurarea mentala a obtinerii indemnizatiei ĂŽn cazul producerii evenimentului asigurat.
Neacordarea indemnizatiei de asigurare În situatia producerii daunelor ce nu depasesc nivelul fransizei creeaza În mod indubitabil o disproportie mai mult decât vizibila Între contraprestatiile partilor, practic asiguratorul Încasând prima de asigurare fara a executa o contraprestatie. Neacordarea indemnizatiei de asigurare vine În contradictie cu Însusi caracterul oneros al contractului de asigurare, al carui criteriu cel mai acceptat de determinare rezulta din analiza cauzei contractului, si nu din interdependenta drepturilor si obligatiilor.
Este destul de firesc sa ne punem problema daca fransiza, ĂŽn aceasta situatie, poate fi considerata sau nu a fi o clauza abuziva.
Facând aplicatia art. 78 din Codul Consumului, potrivit caruia o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea Însasi sau Împreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, În detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ Între drepturile si obligatiile partilor, am putea spune ca particularizarea acestor clauze În sensul mai sus expus este cel putin suspecta.
d) Acoperirea ori neacoperirea vandalismului prin polita de asigurare. Interpretarea diferita de catre asiguratori a notiunii de vandalism.
Vandalismul, ca expresie a actelor de rautate din partea unor persoane necunoscute exercitate asupra masinii dumneavoastra, pe lânga faptul ca lipseste cu desavârsire din multe polite CASCO ale asiguratorilor, este supus unor interpretari diferite din partea acestora.
De exemplu, În cazuri precum incendierea masinii ori zgârierii cu injurii, stropirea cu diverse substante acide, se procedeaza adesea la catalogarea acestora drept acte de neglijenta din partea proprietarilor, desi este vadit neÎndoielnic faptul ca aceste stricaciuni sunt rezultatul exercitarii actelor de vandalism.
Mai mult, chiar si ĂŽn ipoteza unei manifestatii ce a avut drept urmare incendierea masinii de catre persoane ce au parasit locul faptei, asiguratul nu este despagubit prin polita CASCO, iar fapta este trecuta tot la capitolul neglijenta.
De aceea este foarte important ca, atunci când dorim a Încheia un contract de asigurare, sa avem În vedere cât mai multe puncte ale contractului si În special acelea de Însemnatate cruciala În cuprinsul acestuia.
e) Prevederea unor riscuri. Anumite companii acopera riscuri ce nu sunt avute ĂŽn vedere de alte companii de asigurari, precum: ciocniri, loviri sau izbiri cu orice alte corpuri mobile sau imobile, dar si pentru zgârieri accidentale, caderi ĂŽn prapastie, cadere pe autovehicul a unor corpuri - copaci, blocuri de gheata sau zapada, bolovani etc., derapari sau rasturnari. Ăn plus, unele oferte CASCO acopera riscuri precum incendiu, explozie, trasnet, ploaie torentiala, grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamânt, prabusire sau alunecare de teren, precum si cheltuielile de transport al autovehiculului la atelierul de reparatii cel mai apropiat de locul accidentului.
f) Alegerea modalitatii de reparare a masinii.
Ăn cazul producerii unui accident, asiguratul trebuie sa aleaga cu prudenta modalitatea ĂŽn care masina va fi reparata, ĂŽntrucât este foarte posibil ca acelasi autovehicul sa fie evaluat diferit de la companie la companie.
Conform Legii privind asigurarile si reasigurarile În România, uzura pentru masina este calculata diferit pentru RCA si CASCO (daca reparati masina pe RCA-ul celui vinovat, se porneste de la o anumita valoare, iar daca o reparati pe CASCO, se calculeaza alta valoare a autovehiculului de nou).
Ăn ipoteza ĂŽn care nu sunteti vinovat de producerea accidentului, masina dumneavoastra s-ar putea repara pe RCA-ul celui vinovat. Potrivit dispozitiilor art. 34 din Ordinul pentru punerea ĂŽn aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, publicat ĂŽn Monitorul Oficial al României din 3 iulie 2008, posesorul RCA-ului va fi obligat sa va puna la dispozitie, printre alte informatii, si cele cu privire la denumirea, sediul asiguratorului care a emis polita de asigurare RCA, precum si seria si numarul de asigurare al acesteia.
Ăn urma analizei dosarului, compania detinatoare a politei RCA va porni cu despagubirea la un anumit grad de uzura a autovehiculului ce va avea o valoare diferita decât cea avuta pe polita CASCO.
Iar daca se va opta pentru polita CASCO, compania va face regres la asiguratorul cu RCA-ul si ĂŽsi va recupera banii destul de greu. Ăn plus, asiguratul va fi penalizat la reĂŽnnoirea contractului cu un procent cuprins ĂŽntre minimum 10% si maximum 20%.
Potrivit punctului 7 din Regulamentul privind aplicarea sistemului bonus-malus la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule, aprobat prin Decizia Comisiei Nationale a Pietei Financiare la 30 mai 2008, penalizarea, denumita ĂŽn termenii asiguratorului âmalusâ, consta ĂŽntr-un coeficient de majorare la prima de asigurare ce se aplica la ĂŽncheierea contractelor de asigurare obligatorie de raspundere civila auto pe termen nou, indiferent de termenul de actiune al acestuia. Penalizarea se aplica ĂŽn situatia ĂŽn care posesorul autovehiculului a fost recunoscut vinovat de producerea cazurilor asigurate ĂŽn intervalul cuprins ĂŽntre momentul ĂŽncheierii contractului precedent si momentul ĂŽncheierii contractului de asigurare obligatorie de raspundere civila auto pe termen nou.
Penalizarea poate ajunge la unele companii de asigurare chiar pâna la 30% din valoarea politei de asigurare. Totusi, În situatia În care nu se Înregistreaza daune pe parcursul unui an, la reÎnnoirea politei se aplica un bonus de 10-15%, adica se va scadea acest procent din valoarea CASCO la acel moment.
g) Seriozitatea, promptitudinea si calitatea serviciilor oferite de asiguratori. Ănainte de ĂŽncheierea unui contract de asigurare, asiguratii trebuie sa se intereseze la service-urile partenere cu care colaboreaza asiguratorii ĂŽn vederea obtinerii informatiilor mai sus mentionate.
h) Conditiile si clauzele contractuale ĂŽnscrise, de multe ori, cu litere foarte mici, plasate, ĂŽn general, ĂŽn subsolul contractului de asigurare, scrise ĂŽntr-un limbaj mult prea tehnic, cu trimiteri la diverse dispozitii legale specifice acestui domeniu.
Asemenea practici sunt, În opinia noastra, oarecum În contradictie cu dispozitiile art. 74 din Codul Consumului, care are urmatorul cuprins: orice contract Încheiat Între comercianti si consumatori, pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii, va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru Întelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
Avocat Raluca Elena Stefan,
Societatea de avocatura Sova & Partners
Sursa: Saptamana Financiara
