Data: 16.10.2006
Reprezentantii institutiilor financiare si non-financiare, precum si reprezentanti ai Guvernului, au discutat astazi despre beneficiile folosirii cardurilor pentru economia romaneasca, cu ocazia unei mese rotunde organizata cu sprijinul Visa. In cadrul dezbaterii au fost punctate principalele avantaje oferite de carduri, dar si cele mai importante masuri pentru a stimula folosirea acestora. La baza discutiilor au stat rezultatele studiului `10 ani de card in Romania`, elaborat de catre No-Cash, la initiativa Visa.
Studiul analizeaza beneficiile utilizarii cardurilor si platilor electronice pentru economia romaneasca, plecand de la evolutia indicatorilor pietii. Conform studiului, cardurile au un rol important la eliminarea economiei subterane prin cresterea transparentei proceselor economice, stimularea de noi afaceri si crearea de locuri de munca. In plus, se remarca potentialul cardurilor ca si platforme pentru inovarea si dezvoltarea serviciilor online. La randul lor, serviciile de internet banking, mobile banking si home banking duc la raspandirea unor noi oportunitati de folosire a cardurilor in tara noastra.
`Este evident ca Romania are un potential foarte bun si trebuie sa beneficieze mai mult de pe urma platilor electronice. Cardurile conduc la transparenta, siguranta si eficienta care sprijina dezvoltarea economica sustenabila. Mai mult, acestea au un rol deosebit in a atrage persoanele catre sistemul bancar si de a creste fondurile disponibile pentru imprumuturile comerciale, esentiale intr-o economie in crestere`, a declarat Catalin Cretu, vicepresedinte Visa International CEMEA.
Tendinte: bancarizarea satelor
Participantii la masa rotunda au subliniat importanta masurilor privind stimularea platilor electronice in mediul rural si sporirea gradului de acceptare al cardurilor. `In prezent in mediul rural traiesc 10 milioane de persoane, ceea ce reprezinta 47% din populatie. Pentru marea majoritate a acestora, singurele servicii financiare de care pot beneficia sunt cele oferite de Posta Romana si Casa de Economii si Consemnatiuni`, se arata in studiul No-Cash. `Bancile ar trebui sa aiba un plan de dezvoltare la nivel teritorial, in mediul rural, pentru ca populatia sa aiba acces direct la serviciile bancare`, a spus Sergiu Cone, reprezentant `No Cash`. Aceeasi parere este sustinuta si de reprezentantul BNR, Voicu Mihai, care condidera ca fiecare banca trebuie sa urmareasca penetrarea in mediul rural, pe masura dezvoltarii acestei zone`.
Comisionul aplicat de banci tine la distanta furnizorii de utilitati
O alta tema abordata de reprezentantii bancilor si ai statului a fost plata utilitatilor prin card. Un pas important ar fi facut in conditiile in care furnizorii de utilitati accepta plata comisionului bancar al Transfond pe care trebuie sa-l plateasca, o data cu implementarea acestui sistem de plata. Comisionul este considerat prea ridicat pentru unii furnizori de utilitati, in conditiile in care ponderea populatiei care trebuie sa faca plata catre aceste utilitati este destul de importanta, in proportie de 80 - 90%.
Potrivit reprezentantului ING Bank, Daniel Apolozan, furnizorii de utilitati au aratat o flexibilitate mai mare in ceea ce priveste implementarea acestui sistem de plati, in comparatie cu cele de stat. La randul sau, reprezentantul BRD, Geo Bavro, a precizat ca banca a pus la dispozitia furnizorilor posibilitatea de a opta pentru Direct Debit. Concret, clientul are un cont bancar si ofera posibilitatea sa i se debite, lunar, facturile la cablu, TV, energia electrica, telefonie mobila, etc.
`Mai ramane ca acesti furnizori sa fie deschisi catre acest gen de plata, sa permita plata la terminale POS sau ATM. Speram ca prin acest mijloace sa ajutam la reducerea numeralului din economie, precum si la reducerea costurilor care rezulta din acest numeral`, conchide Geo Bavro. De asemenea, cardurile ar putea fi o modalitate facila de a achita inclusiv taxele si impozitele locale, daca primariile si autoritatile locale ar manifesta o deschidere in acest sens, a mai spus oficialul BRD. La randul sau, reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor, Radu Mircea Popescu, crede ca pentru acest sitem de plata, primariile au nevoie de resursele necesare, in conditiile in care bugetul acestora este destul de restrans.
Pentru a face din contul curent un `instrument de bancarizare` este nevoie de o colaborare intre furnizorii de utilitati si banci. `Fara servicii, nimeni nu poate intelege de ce are nevoie de un cont curent`, este de parere Cristian Tudorancea, reprezentant CEC. El considera ca in 4-5 ani putem vorbi deja de conturi curente.
Acceptarea la plata a cardurilor emise de companiile nebancare, mai ieftina
Pentru a-si mari parcul de POS-uri in vederea efectuarii de plati, bancile nu trebuie neaparat sa cumpere astfel de terminale. In opinia lui Catalin Cretu, vicepresedinte Visa International Cremea, reteaua nationala de dealeri de telefonie a achizitionat si a instalat 9.000 de terminale POS Cybernet care asteapta sa le fie activata aplicatia bancara. Astfel, reincarcarea cartelelor prepaid sa se realizeze la POS utilizand un card bancar, nu doar numerarul cum se proceda pana acum. Clientul primeste de la POS o chitanta cu PIN-ul pe care si-l poate introduce dupa aceea pe telefonul mobil. In acest fel, utilizatorul de card economiseste timp iar comerciantul castiga bani, intrucat va primi un comision pentru faptul ca accepta plata facturii de la POS-ul instalat in magazinul sau. Este nevoie doar ca bancile sa incheie acorduri de colaborare cu dealerii respectivi si reteaua de acceptare la plata poate creste imediat cu 25-30%.
Ultima tendinta manifestata in piata este vizibila chiar pe ghiseele comerciantilor unde sunt operationale mai multe POS-uri, atat ale institutiilor bancare cat si ale unor companii nebancare. Ultimele, atunci cand proceseaza o tranzactie de plata, isi permit sa ofere comerciantului un comision mai mic de acceptare intrucat mesajul de autorizare nu trece prin serverele organizatiilor internationale de plata si, prin urmare, nu este incarcat cu un comision suplimentar.
In aceste conditii, acceptarea la plata a unui card proprietar este mai ieftina decat a unui card bancar emis sub licenta internationala iar bancile sunt nevoite sa reduca comisionul pentru a fi competitive. Unele banci au coborat deja sub 2% si sunt la limita marjei de profitabilitate. Dintotdeauna concurenta a fost benefica pentru ca aduce un plus de calitate in avantajul clientului dar trebuie privita cu foarte mare atentie pentru ca nimeni nu vrea sa-si compromita afacerea.
Aceste instrumente reprezinta o modalitate simpla si eficienta pentru implicarea in sistemul bancar a oamenilor fara istoric bancar sau castigarea de noi clienti. Cresterea procentului populatiei bancarizate conduce la sporirea depozitelor din sistemul bancar. Depozitele pot fi apoi folosite pentru a finanta creditele comerciale. Aceste imprumuturi sunt, de obicei, de cateva ori mai mari decat suma depozitata si sunt folosite pentru a cumpara bunuri si servicii (inclusiv forta de munca). Companiile de unde se achizitioneaza bunuri si servicii si noi angajati au mai multi bani de cheltuit. Salariile sunt mai apoi folosite pentru cumpararea de bunuri de consum si de servicii, iar ciclul continua. Un nou ciclu de productie este generat, si aceasta conduce la sporirea cheltuielilor si la dezvoltarea economica.
In anul fiscal incheiat in iunie 2006, s-a constatat o crestere a numarului de carduri emise in Romania, existand peste 4,22 milioane de carduri Visa active emise de bancile din Romania. Aceasta reprezinta o crestere de 36% fata de perioada similara din 2005. Practic, in perioada raportata au fost emise cate doua carduri Visa pe minut. Nu a crescut doar numarul de carduri, dar si gama de produse este mai variata, acestea devenind mai flexibile si indeplinind cerintele noilor sectoare ale pietei. Produse cum sunt cardurile de credit, cardurile business, cardurile co-branded si cardurile de salariu sunt acum incluse in oferta pentru clientii romani.
Romanii si-au deschis un cont de card obligati de angajatori
La peste 10 ani de la emiterea primelor carduri in Romania, cardul a devenit o normalitate si un fenomen de masa in Romania. In momentul de fata pe piata sunt in circulatie nu mai putin de 8,5 milioane de carduri valide, care genereaza un volum anual de tranzactionare de peste 9 miliarde euro.
La finele lunii august 2006 erau operationali 27 de emitenti si patru procesatori de carduri, care operau o retea nationala de 5.300 de ATM-uri si aproximativ 40.000 de EFTPOS-uri. In ceea ce priveste cardurile din circulatie si reteaua de terminale, Bucurestiul si orasele resedinta de judet cu peste 250.000 de locuitori detin 50% din piata. Daca in economiile de de piata mature raportul ATM, respectiv POS este de 1 la 10, in Romania este de 1 la 7,5.
Referitor la gradul de utilizare a cardurilor, media tranzactiilor per card este in crestere, dar inca sub doua tranzactii pe luna. In schimb, explozia pietei de retail din Romania a condus la cresterea cu aproximativ 1.400 de sedii bancare la sfarsitul lunii septembrie 2006, fata de inceputul lui 2005. Pe o scala de la 0 la 11, 11 romani spun ca principalul motiv pentru care si-au deschis un cont de card se datoreaza obligatiei impusa de angajator, iar opt votanti sunt de parere ca principalul factor a fost acela de a-si primi salariul sau alte drepturi financiare. In schimb, 3 din 11 si-au dorit pur si simplu un credit pe card, iar cate un procent din respondenti au optat pentru acest sistem pentru a face plati pe internet, respectiv din considerente de imagine.
Un articol de: Nicoleta Margineanu
Sursa: www.bankingnews.ro
