O contabiliate simpla, intrari/iesiri, arata cum aderarea nu inseamna implicit si beneficii.
Colegii britanici ne dau inca la televizor drept barbari, desi, pana una, alta, noi dam bani la bugetul comunitar special pentru ei. Mai multe firme straine si-au majorat capitalul social, dar si mai multe au fost radiate. Nu a crescut numarul falimentelor. Dupa primul trimestru european, a venit momentul sa facem o contabilitate simpla: pe-o coloana trecem intrarile (incasarile), pe alta iesirile (platile).
Capitalul de imagine este primul care ne vine in minte intr-o lista a beneficiilor `implicite` pe care le aduce aderarea. Aproape ca vedem cum strainii, plictisiti de traditionalele destinatii, dau navala sa-i vada pe romani la ei acasa. Potrivit datelor Ministerului de Interne, in primele doua luni au intrat in tara 700.650 de straini (4,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut). Iesirile sunt sensibil apropiate, 699.364 persoane, deci strainii sunt in principal turisti.
De altfel, din datele prezentate de Institutul National de Statistica reiese ca sosirile si innoptarile turistilor straini au crescut cu 6,1%, respectiv 5%. Procente nerelevante, dar explicabile, in conditiile in care nici romanii nu prea mai vor sa stea acasa. Plecarile vizitatorilor romani in strainatate, inregsitrate in punctele de frontiera au fost in primele doua luni de 1,2 milioane, in crestere cu 14,2 %. Dinte cei plecati, peste 255.000 nu s-au mai reintors (cel putin in primele doua luni). Anul trecut, in aceeasi perioada, nu se reintorceau doar 200.000 de persoane.
Cum ne-a scazut Europa ... ratingul
Statistica nu detaliaza, pentru a vedea cati romani au plecat la munca (in plus fata de cei de pana acum). Statistica Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca arata ca pentru primele doua luni ale anului a intermediat plasarea a 4.183 persoane, mai putin de jumatate decat anul trecut. Evident, aceasta nu poate sa insemne decat ca mai multi romani au decis sa se duca `singuri`, la munca. Sau au apelat la intemediari privati.
In schimb, in aceeasi perioada a crescut cu 52%, la 1.188, numarul permiselor de munca acordate pentru aducerea lucratorilor straini. E greu de spus daca aceasta crestere se contabilizeaza la partea de castig sau pierderi.
Nu putem incheia capitolul de imagine fara a aminti de recenta `iesire`, mai bine zis retrogradare: Standard&Poor`s a revizuit in sens negativ perspectiva ratingului de tara, de la `pozitiva` la `stabila`. Este prima revizuire in jos din ultimii 10 ani si a avut loc tocmai pentru ca ...suntem membri UE. Explicatia e simpla: analistii au dat ca argument pentru retrogradare lipsa unei claritati in orientarea politica, un eufemism pentru haosul politic din Romania. Dar, asa cum spuneau recent capii politici de la Bucuresti, anul trecut nu s-au certat pentru a nu pune in pericol aderarea. Deci, daca nu aderam in 2007, nu aveam haos, deci...
Problema cu ratingurile este ca pe ele se uita investitorii straini. In primul rand, investitorii de portofoliu si speculatorii, care sunt cei mai `speriosi`. Si asa cum vin buluc (cum se vede din aprecierea leului pana la nivele nemaiintalnite in ultimii patru ani) pot sa plece la fel, cu consecinte dezastruoase pentru intreg mediul economic.
Dar si mai grav ar fi sa se sperie investitorii directi. Ei sunt cei care dau valoare adaugata, locuri de munca si asigurarea ca deficitul de cont curent este acoperit. Or, potrivit ultimei balante de plati prezentate de Banca Nationala, deficitul-record de 766 milioane de euro a fost acoperit in proportie de doar 51,4% de investitii straine directe (circa 394 milioane de euro, din care o treime sunt credite intra-grup).
Datele din statistici sunt destul de greu de incadrat. La AVAS, statistica este nerelevanta: nu a gasit decat o persoana fizica din Grecia ca investitor strain, dar asta probabil se explica prin faptul ca nu a vandut decat pachete reziduale la societati nesemnificative. La ARIS este incompleta: intentiile de investitie anuntate de la inceputul anului, `proiectele pe teava` au fost in numar de 22, in valoare de 1,4 miliarde de euro (8039 locuri de munca). Agentia de investitii straine spune ca a crescut ponderea investitorilor provenind din tari aflate in afara UE (Turcia, Japonia, China, Coreea, Thailanda, SUA). In general, acesti investitori vizeaza intrarea intr-o zona care sa le asigure accesul pe piata unica europeana. Deocamdata, cele mai noi proiecte vin din tari UE, Franta (Renault) si Finlanda (Nokia), in principal pe criteriul reducerii costurilor.
Investitorii straini majoareaza si ...cesioneaza
Nici datele Oficiului National al Registrului Comertului nu dau o tendinta clara. Este important ca, in ianuarie si februarie, au crescut inmatricularile de societati cu participare straina, cu 36, respectiv 30% fata de lunile similare din 2006. Capitalul social subscris a fost, pe total, in cele doua luni, cu 46% mai mare. De asemenea, a crescut suma capitalului subscris pentru majorare de capital, ca si numarul societatilor (cu participare straina) care au facut mentiuni de majorarea capitalului: in februarie, cresterea a fost de 55%, respectiv 12%: in ianuarie, cresterea a fost de 2,12 ori, respectiv cu 37%.
La prima vedere, statisticile sunt tonice - vorbim de investitii `curate`, in `averea` unei companii inregistrate in tara, si nu de credite intragrup (de la firma-mama catre filiala din Romania). Un alt aspect imbucurator - peste 50% din inmatricularile de societati si din mentiunile de majorare a capitalului vin din tari UE. Dar daca punem aceste intrari pe seama aderarii, atunci tot la fel ar trebui explicate si iesirile. De la inceputul anului a crescut sensibil atat numarul radierilor de firme straine, cat si valoarea capitalului social radiat: in februarie, de 4,6 ori, respective cu 83%; in ianuarie, de 5,6 ori (526 societati fata de 93), respectiv de 13,6 ori (echivalent 18,6 milioane euro, fata de 1,4 milioane euro);
Mai spectaculoasa este insa o alta statistica - creste fenomenul cesiunilor de la straini catre rezidenti, fata de cesiunule in sens invers - in februarie, rezultatul net a fost de 204 milioane de euro ( crestere de 11 ori), iar in ianuarie de 92 de milioane (crestere de 2,8 ori). Cum inmatricularile si majorarile de capital n-au tinut pasul cu radierile si cesiunile, investitia straina, asa cum este raportata in scriptele Registrului Comertului, a scazut de la inceputul anului.
Daca in privinta iesirilor prin radiere nu sunt dubii, in schimb e greu de spus daca e `de bine` sau de `de rau` ca strainii isi cesioneaza participatiile rezidentilor. Am putea vedea acest lucru chiar ca o maturitate a capitalului autohton. De altfel, e momentul sa vedem si partea interna a efectului aderarii. Sunt romanii mai dornici sa deschida afaceri, ca antreprenori europeni? Probabil, dar de acest lucru nu ne putem da seama din statistici. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comertului, in perioada 1 ianuarie-27 martie 2007, s-au inregistrat 36.208 companiii, fata de 33.234 in aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce inseamna o crestere nesemnificativa.
Aderarea nu e `lapte si miere`, dar nici... fiere
Institutul National de Statistica spune ca, dupa primele doua luni, cifra de afaceri in industrie a crescut cu 21%, ca lucrarile in constructii au crescut cu 28%, iar comertul cu autovehicule cu 60%. In februarie 2007 erau cu 105.000 angajati mai mult decat cu un an in urma, cu 95.000 mii mai putini someri, iar salariul mediu nominal net este cu 22,7% mai mare. Asta in conditiile in care, fata de februarie 2006, cosul de consum s-a scumpit cu mai putin de 4%. Si astfel, putem raporta ca puterea de cumparare a salariului de azi este la 99,6% fata de momentul octombrie 1990 (considerat neoficial momentul `maximei prosperitati` a romanului, cand salariile aveau generozitate `europeana`, iar preturile mai pastrau `mostenirea comunista`). Sunt statistici deja normale pentru o economie pe care chiar analistii internationali incep sa o considere supraincalzita, cu motor supraturat. Un motor care, fara indoiala, a pornit si cu injectie europeana.
Este greu de dezvoltat acum un model matematic care sa spuna cu cat creste puterea motorului dupa aderare. Mai important ar fi sa vedem daca exista vreun efect de franare.
450 milioane euro, iesiri din economia romaneasca
Potrivit ultimului raport al Institutului National de Statistica, deficit in comertul intracomunitar, in ianuarie 2007, a fost de circa 680 milioane de euro, in crestere cu peste 100% fata de ianuarie 2006.
Daca tinem cont ca ritmul de crestere a deficitului a fost in 2006/2005 de 44%, nu este hazardat sa consideram ca jumatate din cresterea de 100% (echivalentul a 150 de milioane de euro) este efectul aderarii, adica al eliminarii barierelor vamale. Astfel, comerciantii au putut inlocui produsele din productia interna cu cele aduse liber din tarile UE. La suma de 450 de milioane am ajuns presupunand ca efectul este in fiecare luna de minimum 150 de milioane. In realitate, suma ar putea fi mai mare.
Un articol de Cristian Stefan
Sursa: Adevarul
