Romanii isi arunca banii pe fereastra: 50% din energia termica se pierde

Si nu numai pe fereastra, caci acestia `zboara` si pe usi, acoperis, prin pereti si chiar pe la subsolul blocului. In conditiile in care a devenit evident ca, in comparatie cu standardele europene, Romania se afla cu mult in urma la capitolul consum eficient de energie (aproximativ 50% din energia termica sau chiar mai mult se pierde din cauza termoizolatiilor deficiente ale locuintelor), Valentin Sosoaca, reprezentant al Primariei Capitalei, a subliniat ca, pana acum, numai 76 de imobile s-au inscris in programul de reabilitare termica derulat la nivelul Bucurestiului. Toate acestea in contextul in care, dupa cum a subliniat acesta in cadrul mesei rotunde organizate ieri pe aceasta tema de Mediafax, aproximativ 250.000 de locuinte din Bucuresti ar necesita o astfel de interventie.

Locuintele vechi, gauri negre in buzunarul romanilor

Cele mai mari pierderi termice sunt inregistrate, evident, de locuintele vechi, construite inainte de '89, ale caror sisteme de termoizolatii nu mai corespund de mult standardelor internationale. Intr-o privire comparativa, consumul de caldura pentru un apartament de 2 camere in Romania este de aproximativ 4 ori mai mare decat cel pentru un imobil similar din Germania, dupa cum a subliniat Razvan Niculescu-Aron, vicepresedinte al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), in calitate de moderator al evenimentului.

Per ansamblu, in raport cu standardele UE, ce prevad un nivel de aproximativ 40 KW/h/mc/an, consumul termic pentru locuintele de tip vechi este considerabil mai mare, ajungand pana la 390 KW/h/mc/an, in timp ce consumul pentru imobilele noi, desi mai mic, de 120 KW/h/mc/an, este, si el, departe de idealul european. Reprezentantul PSC a tinut sa sublinieze faptul ca aceste cifre duc la pierderi anuale in valoare de pana la 100 miliarde de euro pe an.

Daca la ora actuala se intrevede o rezolvare in ceea ce priveste reabilitarea termica a cladirilor noi - de la 1 ianuarie anul curent fiind obligatorie obtinerea unui certificat energetic in concordanta cu standardele UE pentru demararea oricarei constructii -, lucrurile stau diferit in cazul locuintelor vechi, care aduc, de altfel, si cele mai mari pierderi, atat in bugetul statului, cat si in cel al romanului de rand.

Astfel, pana in 2010, certificatul energetic va fi obligatoriu pentru apartamentele de tip vechi numai in masura in care proprietarii acestora vor sa le vanda sau sa le inchirieze, autoritatile publice neputand face nimic pentru a impune masurile de reabilitare termica in cazul in care locuinta respectiva nu face obiectul niciunei tranzactii de acest tip. O alta dificultate este ridicata de necesitatea, pana la ora actuala, cel putin, ca o astfel de lucrare sa fie derulata la nivelul intregului ansamblu de locuinte, si nu izolat, pentru cateva apartamente.

33% din costuri poate fi prea mult pentru populatie

Subliniind importanta mobilizarii si constientizarii populatiei in privinta reabilitarii termice a cladirilor, Valentin Sosoaca a adus ca argument faptul ca exista o serie de facilitati financiare, numai 33% din cheltuielile totale trebuind sa fie suportate de locatari (34% este achitat de Guvern, in timp ce autoritatile locale contribuie cu restul de 33%). Chiar si acest 30% din costurile totale de reabilitare termica (aproximativ 700 euro pentru o garsoniera sau 1.200 euro pentru un apartament de 2 camere) poate reprezenta insa prea mult pentru unii locatari, mai ales atunci cand acestia sunt pensionari sau persoane cu venituri la limita subzistentei.

Varianta propusa de acesta, conform careia statul este cel care plateste integral lucrarile de reabilitare, urmand ca populatia sa achite aceasta suma in termen de 5-10 ani, ar putea reprezenta o solutie, ramanand insa de asteptat implementarea acesteia la nivel legislativ.